Asa cum zice axioma atribuita lui Alexandru cel Mare "trebuie sa traiesti ca si cum nu am muri niciodata si, in acelasi timp, ca si cum am muri maine". Aceasta este tema principala din "A mi mama tambien", filmul mexican care ne povesteste viata a doi tineri care, imbatati de tinerete, isi traiesc viata ca si cum ziua de maine nu ar conta si care gasesc, din intamplare, o femeie spaniola care decide sa traiasca ca si cum ar muri a doua zi, fiindca, din pacate, ii raman putine zile de trait.
Filmul regizat in 2001 de Alfonso Cuarón, pe care il puteti vedea mai jos subtitrat in engleza, il are in rolul principal pe cel care apoi va deveni una dintre stelele hispanice de la Hollywood, Gael Garcia Bernal, alaturi de cunoscuta actrita spaniola Maribel Verdú si de actorul mexican Diego Luna, se joaca cu contradictii constante: viata-moarte, placere-durere, usuratate-eternitate, care se refera inclusivla maniera de a vorbi (in acest caz, spaniola care se vorbeste in Mexic).
De asemenea, regizorul se joaca cu contrastul dintre limbajul colocvial, cand tinerii dialogheaza intre ei in ritmul lor accelerat de viata (si de limbaj), si asezatul ton al naratorului, care corespunde celui ce spune o poveste din perspectiva trecerii timpului si a insusirii realiste a vietii, si care, contrar primului, se intelege la perfectie.
In plus, filmul poate servi pentru a cunoaste putin specificul spaniolei din Mexic, cu accentul ei diferit ñi particularitatile gramaticale si lexicale, care variaza la randul lor in functie de diferitele zone geografice (vezi aici ).
La final, povestea ne trimite la reflectie, de asemenea in contrast cu cuvintele citate la inceput ale cuceritorului macedonean, daca in realitate axioma corecta nu este cea lansata de sociologul francez Pierre Bourdieu, care spunea ca "omul este, in realitate, un animal rational fara ratiunea de a fi"; adica, fara un sens clar pentru care sa traiesti. In definitiv, ca suntem prea mici, insignificanti, desi uneori ne credem prea importanti fata de celelalte fiinte si persoane, pentru a indrazni si a putea controla propriul nostru destin.
In cele din urma, aveti aici o lista de cuvinte specifice din Mexic, "mexicanisme", impartite in cele folosite in vorbirea formala si cele colocviale.
Registrul formal:
¡Aguas! Interjectie pentru a anunta un pericol. In spaniola "!cuidado!", iar in romana, "atentie".
Ahorita (si cu diminutivul ahoritita): Indica o actiune intr-un timp scurt si recent. ("ahora mismo", "acusica")
Alberca: "Piscina", "bazin"
¿Bueno?: "Diga"," Alo"
Chicle: "Chicle", "guma de mestecat"
Colonia: "barrio", "cartier"
Desarmador: "destornillador", "surubelnita".
Pena: "Vergüenza", "rusine"
Platicar: "Conversar", "a discuta"
Refresco:" refresco", "racoritoare"
Tlapalería:" ferretería", "feronerie".
Coloquialismos, expresii colocviale
Chavo(a): "chaval", "pusti".
Chavirul: "chavalin", "baietandru"
Chela: "birra", "bericioaica"
Chamaco, huerco, morro: "niño(a)", "copil(a)"
Cruda: "resaca", "mahmureala"
Güey: "!tio(a)!", "mosule!", "fată!"
Órale: "venga", "hai"
¿Qué Onda?: Expresie de intarire, "¿Qué pasa...?", "Care-i treaba...?"
Chido: "guay", "misto".
Reborujar: "liar", "incurcat"
