miercuri, 27 mai 2020

Herramientas / Scule


1- Martillo / Ciocan
2- Destornillador / Șurubelniță
3- Destornillador de estrella / 
 Șurubelniță în stea
4- llave fija / cheie fixă
5- Alicates / Patent
6- Sierra de arco / Bomfaier
7- Hacha / Topor
8- Llave inglesa / Cheie franceză
9- Serrucho / Fierestrău
10- Taladro manual / Bormașină manuală
11-  Gato / Prese de tâmplărie
12- Cincel / Daltă
13- Espátula / Spatulă
14- Tornillo de banco / Menghină
15- Taladradora / Bormașină
16- Broca / Burghiu
17- Sierra mecánica / Drujbă
18- Nivel / Boloboc
19- Cepillo / Rindea
20- Caja de herramientas / Trusă de scule
21- Bandeja de pintor / Tavă de zugrav
22- Rodillo / Trafalet
23- Brocha / Bidinea
24- Bote de pintura / Cutie de vopsea
25- Disolvente / Diluant
26- Papel de lija / Șmirghel
27- Cable / Cablu
28- Clavo / Cui
29- Tornillo / Șurub
30- Arandela / Șaibă
31- Perno / Bolț
32- Tuerca / Piuliță

luni, 6 aprilie 2020

Torrijas de Pascua


La torrija es un dulce típico de las fiestas de Pascua en España y de algunas regiones de Argentina, Uruguay y México. Se trata de una rebanada de pan (duro, de algunos días) que se moja en leche y vino, tras lo que se  reboza en huevo y se fríe. Al final, se aromatiza según gusto con diferentes ingredientes, como canela o algún licor, endulzándose después con miel, almibar o azúcar.

Es un alimento de origen humilde que sacia rápidamente al que lo come y le llena durante un tiempo, evitandole tomar cualquier otro tipo de comida, ya que, normalmente, se tomaba en el periodo de ayuno, cuando los fieles no podían probar la carne. 


La torrija aparece documentada ya en el siglo XV, citada por Juan de la Encina como "miel y muchos huevos para hacer torrijas", indicada para que las madres se recuperaran rápidamente después del parto. La primera receta aparece en el “Libro de Cozina de Domingo Hernández de Maceras” (1607) y en el “Arte de cozina, pastelería, vizcochería y conservería de Francisco Martínez Motiño” (1611).


La torrija era, a principios del siglo XX, muy común en las tabernas de Madrid, siendo servida esta con vasos de vino. La asociación con el ayuno religioso se debe a que en aquellos años para la ocasión la carne se solía sustituir con el pan. 

Este postre es tan popular que forma parte del repertorio de expresiones de la lengua española. Por ejemplo, se dice "¡Vaya torrija!" cuando alguien está borracho, en referencia al vino que solían llevar las torrijas. 

Veremos a continuación un video sobre cómo preparar las torrijas de vino, además de compartir una receta de otro tipo de torrijas, las de leche, dos de los más tradicionales y apetitosos dulces de la Semana Santa española. 
La torrija este un produs dulce tipic pentru sărbătoarea pascală catolică, Saptamana Mare in Spania si in anumite regiuni din Argentina, Uruguay si Mexic. Consta intr-o felie de paine (de obicei veche de cateva zile) care se inmoaie in lapte si vin, si, dupa ce este trecuta prin ou batut se frige in ulei. La final, se aromatizeaza dupa gust cu diverse ingrediente: scortisoara sau anumite lichioruri si se indulcesc cu miere, sirop sau zahar. 

Este un aliment cu origini umile care satura rapid meseanul si il tine departe de dorinta de a proba alt fel de mancare, deoarece, in mod traditional, se obisnuia sa se manance in perioada de post, in care credinciosii nu mancau carne.

La torrija apare in documente in secolul al XV-lea, citata de Juan del Encina: “miere si multe oua pentru a face torrijas”, la prima vedere ca fel de mancare indicat pentru recuperarea femeilor care au nascut. Primele retete apar in “Libro de Cozina de Domingo Hernández de Maceras” (1607) si in “Arte de cozina, pastelería, vizcochería y conservería de Francisco Martínez Motiño” (1611).

La torrija era la inceputul secolului XX foarte comuna in tavernele din Madrid si se servea cu pahare de vin. Asocierea cu perioada de post se datoreaza faptului ca in acea perioada, cand nu se putea consuma carne, predomina painea.


Acest tip de dulcuri este atat de specific si popular in cat se foloseste si in anumite expresii. De exemplu, se spune "¡Vaya torrija!" cand cineva este baut, referindu-se la vinul pe care obisnueste sa il contina torrija.

Sa vedem in continuare un video despre cum se prepara torrijas cu vin si alta reteta, cu lapte, doua dintre cele mai traditionale si mai apetisante dulciuri din Saptamana Mare.











PUȚIN VOCABULAR DESPRE BUCĂTĂRIE :



pan de molde: pâine feliată 
rebanadas de pan: felii de pâine 
leche: lapte 
agua templada: apă călduță  
piel de naranja: coajă de portocală 
piel de limon: coajă de lămâie 
canela en rama: baton de scorțișoară 
huevos: ouă 
azucar: zahăr 
aceite de girasol: ulei de floarea-soarelui 
cucharada: conținutul unei linguri 
brandy: coniac
hervir: a fierbe 
colar: a strecura 
cocer: a coace, a fierbe 
freir: a fierbe 
escurrir: a stoarce 
partir: a împărți, a tăia 
diluir: a dilua 
remojar: a înmuia 
bañar en huevo: a înmuia în ou 
empapar: a îmbiba, a uda 
humedecer: a umezi 
mezclar: a amesteca 
tostado: rumenit 
papel absorbente: hârtie absorbantă 
almibar: a însiropa 
vino de Rioja: vin de Rioja (zona vitocolă spaniolă) 
vuelta y vuelta: a întoarce rapid pe ambele părți 
sarten: tigaie 
el punto: al dente (italiană) 
tiesecitas: diminutiv de tieso: rigid 
media copita: o jumătate de pahar 
firmes: rigid, ferm 
blanditas: moi 
esponjosas: spongioase 
tiernas: moi 
!Qué os aprovechen!: poftă bună! să vă cadă bine! 
macerar: a macera 
verter: a vărsa 
espumadera: spumieră

marți, 21 ianuarie 2020

Palabras de origen árabe en español / Cuvinte de origine arabă in spaniola

Imagini pentru mezquita de cordoba


El árabe es, después del latín, la lengua que más léxico ha aportado al castellano. Este vocabulario entra en castellano y en las otras lenguas romances de la península ibérica como resultado de la situación de contacto que se produce desde el año 711, con la conquista árabe, hasta principios del siglo XVII, con la expulsión de los últimos moriscos que mantenían viva su lengua en estos territorios.

El vocabulario de origen árabe es especialmente significativo en campos en los que esta cultura realizó una aportación destacada a los pueblos peninsulares, como, 
por ejemplo
Araba este, după latină, limba care a dat limbii spaniole cel mai bogat lexic. Acest vocabular intră în castiliană și în alte limbi romanice din peninsula Iberică ca rezultat al contactului care se produce începând cu anul 711, odată cu cucerirea arabă, până la începuturile secolului al XVII-lea, când au fost expulzați ultimii mauri creștinizați care și-au menținut vie limba în aceste teritorii.

Vocabularul de origine arabă este în mod special semnificativ în domeniile în care cultura a avut un aport remarcabil pentru popoarele peninsulare, precum:







:
http://www.educaixa.com/microsites/Un_te_a_la_menta/Que_debemos_a_los_arabes/img/palabras2.png

a) La agricultura/ Agricultura: acequia (canal de irigație), alcachofa (anghinare), algodón (bumbac), azúcar (zahăr),  albaricoque (caisă), aceite (ulei), albahaca (busuioc)

  b) La guerra / Războiul: alférez (sublocotenent), tambor (tobă), alfanje (hanger), adalid (căpetenie), almirante (amiral), arsenal (arsenal), jinete (jocheu)

 c) El comercio y oficios / Comerțul și meșteșugurileaduana (vamă), tarifa (tarif), arancel (taxă), arroba (vadră), tarea (sarcină), alfarero (olar), alhaja (bijuterie), alicate (patent), almacén (depozit)

d) La cocina / Bucătăria: albóndiga (chiftea), almíbar (sirop), almirez (mojar), arrope (dulceață), taza (ceașcă), azúcar (zahar), aceite (ulei), aceituna (mașlină) 

e) La construcción / Construcțiileadoquín (pavea de piatră), alcázar (fortăreață), alcoba (alcov), alféizar (glaf, pervaz), adobe (chirpici), alcantarilla (canal de scurgere), azotea (terasă), azulejo (placă de faianță) 

f) Topónimos/ ToponimeAlcalá, Albacete, Guadalquivir, Algeciras, Gibraltar, Murcia, Guadalajara, Guadiana

g) Otros / Alt: guitarra (Chitară), almohada (pernă), alfombra (covor), ajedrez (șah), alcalde (primar), noria (roată de moară), ojalá (să dea Domnul).

Una mención aparte merece el vocabulario científico, que ha pasado a otras lenguas europeas debido al gran avance de las ciencia árabes en la Edad Media. A esta lengua le debemos léxico en los siguientes campos:
O mențiune aparte merită vocabularul științific, care a trecut si la alte limbi europene, datorita avansului stiintei arabe in Evul Mediu. Acestei limbi îi datorăm lexicul din următoarele domenii:







g) La matemática / Matematica: cifra (cifră), álgebra (algebră), algoritmo (algoritm), guarismo (număr de la două cifre în sus), cero (zero)

h) La astronomia / Astronomia: cenit (zenit), nadir (nadir), almanaque (almanah, calendar), azimut (azimut)

i) La alquimia / Alquimia: azufre (sulf), alambique (alambic), elixir (elixir)

j) La medicina / Medicina: nuca (ceafă), jaqueca (migrenă), jarabe (sirop de tuse),
alcohol (alcool)

Más ejemplos en:
Mai multe exemple în:


                                                       


vineri, 3 ianuarie 2020

Cantecul timpurilor verbale / La canción de los tiempos verbales






SIMILO (cortometraje en español)



SIMILO es un cortometraje en español de ciencia ficción, de veinte minutos de duración, que nos cuenta la historia de Hebe y Ciro, habitantes de la Antártida en el año 2065. El planeta Tierra entero sufre los efectos del cambio climático. Uno de los pocos sitios que aún quedan habitables es la Antártida, donde grandes corporaciones construyen ciudades privadas. Es un mundo habitado por humanos, androides y robots, donde surgen otras preguntas existenciales diferentes a las del mundo actual: ¿es posible el amor entre robots y humanos? ¿Se puede amar de forma programada? ¿Amamos realmente o lo hacemos por que necesitamos estar con alguien a nuestro lado? Preguntas que, en cualquier caso, quizás también sean de actualidad hoy día.

Interpretado por Aloma de Balma, Javier Rios y Nancy Yao, y dirigido por Bruno Zacarias y McGregors, podéis ver a continuación subtitulado en inglés:

SIMILO este un scurtmetraj spaniol science-fiction de 20 de minute care spune povestea lui Hebe și a lui Ciro, locuitori ai Antarctidei în anul 2065. Întraga Planetă Pământ suferă efectele schimbărilor climatice. Una dintre puținele regiuni locuibile este Antarctica, unde marile corporații construiesc orașe private. Într-o lume populată de oameni, androizi și roboți se nasc noi întrebări existențiale, diferite de cele ale lumii actuale: e posibilă iubirea între roboți și oameni? Se poate iubi programat? Iubim cu adevărat sau o facem fiindcă avem nevoie de cineva lângă noi? În orice caz, sunt întrebări care, probabil, ar fi de actualitate și azi.

In interpretarea lui Javier Rios, Aloma de Balma și Nancy Yao, în regia lui Bruno Zacarias și McGregors, puteți vedea scurtmetrajul mai jos, subtitrat în engleză:

Esquiar en España / A schia in Spania

A muchos les soprende, pero España es el segundo país más montañoso de Europa, después de Suiza, un lugar ideal, además de para disfrutar del sol y de las playas, para pasar las vacaciones de invierno.  

A continuación, podéis ver un mapa físico de España, con su abundante relieve, otro con todas las pistas de esquí y una imagen con el equipo básico para deslizarse por la nieve: las botas, el traje, el casco y los esquíes
Pe mulți îi miră, dar Spania este a doua cea mai muntoasă țară din Europa, dupa Elveția, un loc ideal, pe lângă soare și plaje, pentru a petrece vacanțele de iarnă.

În continuare, puteți vedea harta fizică a Spaniei, cu relieful său variat, alta cu toate pârtiile de schi și o imagine cu echipamentul de bază pentru alunecarea pe zăpadă: ghetele, casca, costumul, bețele și schiurile.






Relieve de España / Relieful Spaniei




Pistas de esquí en España / Partii de schi în Spania:


Equipo para esquiar / Echipament de schi:


Vocabulario de la nieve / Vocabularul zăpezii: