Leonard Cohen y Federico García Lorca

Cantautorul canadian Leonard Cohen este un mare admirator al poetului spaniol Federico García Lorca si o exprima in multe din cantecele sale.

In urmatorul, canta din nou unul dintre poemele sale, "Pequeño vals vienés" (Mic vals vienez), pe care il intepreteaza in video-ul care urmeaza cu fondul unuia dintre cele mai frumoase locuri din Spania, Alhambra din Granada, palatul arab din orasul care l-a vazut nascandu-se si murind pe poetul spaniol cel mai cunoscut in plan international.

Inregistrarea este subtitrata in spaniola, cu versuri de Lorca, si dupa ce il veti asculta pe marele Leonard Cohen si veti admira peisajele unice din Granada si Alhambra, veti putea citi si va veti putea bucura de poemul original a lui Garcia Lorca.

Pequeño Vals Vienés

En Viena hay diez muchachas,

un hombro donde solloza la muerte
y un bosque de palomas disecadas.
Hay un fragmento de la mañana
en el museo de la escarcha.
Hay un salón con mil ventanas.

¡Ay, ay, ay, ay!
Toma este vals con la boca cerrada.

Este vals, este vals, este vals, este vals,
de sí, de muerte y de coñac
que moja su cola en el mar.
Te quiero, te quiero, te quiero,
con la butaca y el libro muerto,
por el melancólico pasillo,
en el oscuro desván del lirio,
en nuestra cama de la luna
y en la danza que sueña la tortuga.

¡Ay, ay, ay, ay!

Toma este vals de quebrada cintura.

En Viena hay cuatro espejos

donde juegan tu boca y los ecos.
Hay una muerte para piano
que pinta de azul a los muchachos.
Hay mendigos por los tejados,
hay frescas guirnaldas de llanto.

¡Ay, ay, ay, ay!
Toma este vals que se muere en mis brazos.

Porque te quiero, te quiero, amor mío,

en el desván donde juegan los niños,
soñando viejas luces de Hungría
por los rumores de la tarde tibia,
viendo ovejas y lirios de nieve
por el silencio oscuro de tu frente.

¡Ay, ay, ay, ay!
Toma este vals, este vals del "Te quiero siempre".

En Viena bailaré contigo

con un disfraz que tenga
cabeza de río.
¡Mira qué orillas tengo de jacintos!
Dejaré mi boca entre tus piernas,
mi alma en fotografías y azucenas,
y en las ondas oscuras de tu andar
quiero, amor mío, amor mío, dejar,
violín y sepulcro, las cintas del vals.

                 Federico García Lorca

El burro, el anciano y el niño (cuento con moraleja)

"El burro, el anciano y el niño" este o poveste populară spaniol cu moraleja (morală), pe care o veţi afla după ce veţi citi.

La final, puteti raspunde la cateva intrebari de intelegere a lecturii pentru a va da seama daca ati prins mesajul. 

Exista vreo poveste sau legenda populara in Romania cu un mesaj similar?

—————————————————————————————————————

 EL BURRO, EL ANCIANO Y EL NIÑO:

“Había una vez un anciano y un niño que viajaban con un burro de pueblo en pueblo. Puesto que el asno estaba viejo, llegaron a una aldea caminando junto al animal, en vez de montarse en él. Al pasar por la calle principal, un grupo de niños se rió de ellos, gritando:

-¡Mirad qué par de tontos! Tienen un burro y, en lugar de montarlo, van los dos andando a su lado. Por lo menos, el viejo podría subirse al burro.

 Entonces el anciano se subió al burro y prosiguieron la marcha. 

Llegaron a otro pueblo y, al transitar entre las casas, algunas personas se llenaron de indignación cuando vieron al viejo sobre el burro y al niño caminando al lado. Entonces dijeron a viva voz:

-¡Parece mentira! ¡Qué desfachatez! El viejo sentado en el burro y el pobre niño caminando.  

Al salir del pueblo, el anciano y el niño intercambiaron sus puestos. 

Siguieron haciendo camino hasta llegar a otra aldea. Cuando la gente los vio, exclamaron escandalizados:

-¡Esto es verdaderamente intolerable! ¿Han visto algo semejante? El muchacho montado en el burro y el pobre anciano caminando a su lado. 

-¡Qué vergüenza!  

Puestas así las cosas, el viejo y el niño compartieron el burro. El fiel burro llevaba ahora el cuerpo de ambos sobre su lomo. Cruzaron junto a un grupo de campesinos y éstos comenzaron a vociferar:

-¡Sinvergüenzas! ¿Es que no tienen corazón? ¡Van a reventar al pobre animal! 

 Estando ya el burro exhausto, y siendo que aún faltaba mucho para llegar a destino, el anciano y el niño optaron entonces por cargar al flaco burro sobre sus hombros. 

De este modo llegaron al siguiente pueblo. La gente se apiñó alrededor de ellos. Entre las carcajadas, los pueblerinos se mofaban gritando:

-Nunca hemos visto gente tan boba. Tienen un burro y, en lugar de montarse sobre él, lo llevan a cuestas. ¡Esto sí que es bueno! ¡Qué par de tontos!  

La gente jamás había visto algo tan ridículo y empezó a seguirlos. Al llegar a un puente, el ruido de la multitud asustó al animal que empezó a forcejear hasta librarse de las ataduras. Tanto esfuerzo hizo que rodó por el puente y cayó en el río. Cuando se repuso, nadó hasta la orilla y fue a buscar refugio en los montes cercanos. 

El anciano, triste, se dio cuenta de que, en su afán por quedar bien con todos, había actuado sin el menor seso y, lo que es peor, había perdido a su querido burro”.

—————————————————————————————————————

INTREBARILE 

1 Care crezi ca este morala? 

a) Fă mereu ce spune lumea 

b) Este mai bine să mergi încet decât să te grăbești

c) Nu lua în seamă criticile celor din jur 

d) Măgarii sunt mai inteligenți decât oamenii 

2. Ce înseamnă BURRO?  

a) Cal

b) Bou

c) Zebră

d) Măgar 

3. Care parte dintr-un animal este LOMO? 

a) Spate

b) Burtă

c) Cap

d) Picioare 

4. Ce înseamnă LLEVAR A CUESTAS? 

a) A duce un animal în lesă

b) A duce în spate

c) A face ceva împotriva voinței

d) A se târî 

5-Spune trei expresii de zeflemea, insultă și critică folosite în text:

6-Explică prin propriile cuvinte morala:

 **********************************

RASPUNSURI:

1-C

2-D

3-A

4-B

5- Câteva din următoarele ¡Mirad qué par de tontos!, ¡Parece mentira!, ¡Qué desfachatez! ¡Qué vergüenza! ¡Esto sí que es bueno! ¡Sinvergüenzas! -¡Esto es verdaderamente intolerable!

6- De exemplu: : "Es imposible contentar a todo el mundo. Hagas lo que hagas, siempre habrá alguien que te critique. Haz siempre lo que tu pienses y no lo que los demás te digan".

La muchacha turca (Hakim)

Hakim este un cantaret marocan nascut in Casablanca. A inceput sa studieze muzica la varsta de cinci ani si jumatate alaturi de tatal sau, mergand la moschee unde canta cantece religioase.

In 1987 Hakim a pasit in Spania pentru prima data, in vacanta la Málaga. Putin mai tarziu, si datorita unui premiu muzical andaluz, a fost contractat sa cante cu ocazia unei sarbatori dintr-un sat din Málaga. Incepand din acest moment, a venit cu frecventa in Spania pana cand intr-o zi, dupa ce a invatat spaniola, s-a stabilit la Málaga. 

In Spania, Hakim a cunoscut copla, tip de cantec flamenco, și muzica din Andaluzia. Descoperise, in plus, asemanarea intre flamenco si muzica araba, astfel ca i-a venit in minte sa le amestece, oferind un repertoriu de muzica cantata in spaniola si in araba.

In ”La muchacha turca”, face un remake al mult mai faimoasei ”Simarik” a cantaretului turc Tarkan, cu care a avut mare succes, atat de mare incat alt cantaret a facut o varianta in engleza, iar piesa a ajuns din nou pe primele locuri la vanzari.

Muzica lui Hakim leaga muzica spaniola cu muzica orientala, desi, mai ales in Andaluzia, de secole cultura spaniola are o relatie stransa cu influentele nordafricane sau ale imperiului otoman. 

Sa ascultam "La muchacha turca" in timp ce putem urmari versurile in spaniola subtitrate:

 

Agosto (August)

August este luna cea mai calduroasa, iar pentru multi, luna cea mai spaniola. Soarele de august omnipotent ajunge la apogeu, supraveghind permanand din cer campurile, orasele si plajele Spaniei. 

In Andaluzia acest lucru este si mai pregnant, pentru ca in sud soarele este, tot timpul anului, simbolul tarii. Ca un omagiu adus lunii august, impartasim doua mostre ale culturii spaniole, in care soarele este protagonist.. 

În primul rand, tabloul pictorului suprarealist catalan Joan Miró, intitulat "Agosto", in care artistul unește culorile drapelului cu reprezentarea culorilor soarelui. Apoi, un poem cu acelasi nume al celui mai universal poet spaniol, Federico Garcia Lorca, pe care il puteti citi și asculta, in acelasi timp, interpretat de cantaretul Vicente Morena.

Joan Miro, Agosto

Agosto.

Contraponientes

de melocotón y azúcar,

y el sol dentro de la tarde,

como el hueso en una fruta. 



La panocha guarda intacta

su risa amarilla y dura. 



Agosto.

Los niños comen

pan moreno y rica luna.

                         Federico García Lorca

Traducerea:

August.
 

Contra apusuri *

de piersica si zahar,
 

si soarele in mijlocul dupa-amiezii.

precum samburele intr-un fruct.

Panusul pastreaza intact 

zambetul sau galben si dur. 

 

August.
 

Copiii mananca paine neagra

si luna buna.

(* Lorca face un joc de cuvinte intre verbul a contrapune, "contraponer", si apus, pentru ca soarele din august  pare care refuza sa apuna).

Por qué, porque, porqué, por que

În spaniolă există patru expresii care se scriu aproape la fel şi care se confundă în mod curent cu interogaţia de ce? (¿por qué?).

În realitate, se foloseşte ¿por qué? când este vorba despre o interogaţie, ca răspuns se foloseşte porque, ca substantiv, el porqué, iar ca şi conector relativ, por que.

Să vedem cum se foloseşte fiecare dintre ele în următoarele prezentări, iar apoi, alte câteva exemple:

Por qué, porque, por que y porqué from Hola Spaniola

Por qué: prepoziţie + pronume interogativ 

 Se foloseşte pentru a întreba despre cauza sau motivul unei acţiuni. Poate începe o interogaţie directă, iar în acest caz e urmat de semnul întrebării pus la începutul frazei, sau poate face parte dintr-o propozitie cu rol de întrebare indirectă. Se scrie în două cuvinte, cu accent pe qué.

 

¿Por qué has venido? 

(De ce ai venit?)

¿Por qué lugares pasasteis en vuestro viaje a Roma? 

(Prin ce locuri aţi trecut în excursia voastră la Roma?)

No sé por qué, pero a estas edades los niños ponen muchas preguntas. 

(Nu ştiu de ce, dar la vârsta asta copiii pun multe întrebări)

Estoy preocupado. No sé por qué no contesta al teléfono. 

(Sunt îngrijorat. Nu ştiu de ce nu răspunde la telefon).

Porque: conjuncţie cauzală. 

Se foloseşte pentru a răspunde la întrebare sau pentru a da explicaţii despre cauză sau despre acţiune. Se scrie într-un singur cuvânt, fără accent.

Me voy porque tengo prisa. 

(Plec pentru că mă grăbesc)

¿Te has enfadado con él porque no te ha llamado el fin de semana? (Te-ai supărat pe el pentru că nu te-a sunat în weekend?)

No voy a hacerlo simplemente porque lo digas tú. 

(Nu o voi face doar pentru că aşa spui tu)

No respondas a mis preguntas contestando porque sí y porque no a todo. 

(Nu răspunde la întrebările mele răspunzând cu de aia la tot)

Porqué: substantiv. 

Însemană, conform Diccionario de la Lengua de la Real Academia Española, “cauză, raţiune sau motiv”. Se scrie într-un singur cuvânt, cu accent.

Dime el porqué de tu comportamiento. 

(Spune-mi cauza comportamentului tău)

Todavía me pregunto el porqué de su actuación. 

(Încă mă mai întreb asupra motivului pentru care a acţionat aşa)

No necesitas explicarme el porqué de tu enfado conmigo. Ya está todo aclarado. 

(Nu e envoie să îmi explicit motivul supărării tale pe mine. S-a clarificat).

Por que: prepoziţie + relativ. 

Echivalează cu por el cual, por la cual, por los cuales o por las cuales. Se scrie în două cuvinte, fără niciun accent, si poate primi un articol hotarat intercalat.

Esta es la razón por (la) que te escribo. 

(Acesta este motivul pentru care îţi scriu)

No recuerdo todos los pueblos por (los) que pasamos. 

(Nu îmi amintesc toate satele prin care am trecut)

Estas son las razones por (las) que he dimitido. 

(Acestea sunt motivele pentru care mi-am dat demisia).

Luna este mincinoasa (La luna es mentirosa)

În Spania, o vorbă populară spune că luna este mincinoasă. Din ce motiv?

Cauza acestei opinii populare este legată de fazele satelitului natural al Pământului și, desigur, cu denumirea dată acestora de limba spaniolă: luna nueva (lună nouă), luna creciente (lună în creștere), luna llena (lună plină), luna menguante (lună în descreștere).

Să vedem un desen despre denumirile în spaniolă ale celor patru faze ale lunii:

Se spune că Luna este mincinoasă pentru că atunci când are forma literei C se află în fază de descreștere, și nu de creștere, de la verbul a crește (in spaniola, crecer) , iar când are forma literei D se află în faza de creștere, în loc de descreștere, de la verbul a descrește (in spaniola, decrecer o menguar).

Să vedem explicația în această scurtă înregistrare. Este foarte instructivă:

Ceea ce nu spune video-ul este că luna este mincinoasă doar în emisfera nordică (in spaniola, Hemisferio Norte), pentru că, în emisfera sudică (Hemisferio Sur), lucrurile în cer stau, în general, invers. 

Așadar, chiar dacă în spaniola din Spania este perfect valid acest proverb popular care spune că luna este mincinoasă (precum și în alte țări hispanice localizate la nord de Ecuator), el nu este valabil în țări precum Argentina, Chile, Bolivia sau Filipine.

Să vedem următoarele două ilustrații care corespund fazelor Lunii în emisfera nordică:

Iar acum să vedem fazele Lunii în emisfera sudică:

Adica, nu uita că influența lunii poate face ca lucrurile să nu fie ceea ce par, așa cum spune un alt proverb spaniol, ”noaptea toate pisicile sunt negre” (in spaniola, "De noche todos los gatos son pardos"). 

Cu alte cuvinte, când se vede doar ceea ce permite luna, totul este posibil.

De mayor (Cand voi fi mare)

In spaniola, prepozitia DE se foloseste, intre alte lucruri, pentru a substitui o expresie temporala. Asa cum semnaleaza Diccionario de la Real Academia Española asupra folosirii acestei prepozitii, se utilizeaza "cu anumite substantive pentru a determina timpul in care se intampla ceva. De noche (Cand e noapte). De viejo (Cand sunt batran). De niño (Cand eram copil)".

 

Adica, daca dorim sa spunem "cuando era pequeño" putem folosi expresia "de pequeño" sau, pentru a ne referi la momente concrete ale zilei, putem spune in loc de "en la madrugada" ori "cuando es de noche", "de madrugada" sau "de noche".

La fel se inbtampla cu alte adjective referitoare la perioade concrete din viata, precum citatele "de viejo", "de niño" sau "de pequeño" sau daca dorim sa vorbim de momentul din existenta noastra sau a celorlati cand suntem adulti, "De mayor".

Cateva exemple:

De niño iba todos los dias a casa del abuelo

(Cand eram copil mergeam in fiecare zi la bunicul)

Cuando era niño me bañaba en el rio Olt

(Cand eram mic ma scaldam in raul Olt)

De viejo serás mas tranquilo

(Cand vei fi batran vei fi mai linistit)

Cuando seas viejo cambiarás

(Cand vei fi batran te vei schimba)

De noche salen las estrellas

(Cand e noapte apar stelele)

Cuando es de noche la luna brilla

(Cand e noapte luna straluceste)

De dia no puedo dormir

(Cand e zi nu pot dormi)

Cuando es de dia no estoy nunca en casa

(Cand e zi nu sunt niciodata acasa)

In urmatorul cantec al lui Enrique Bunbury, pe care unii il numesc poetul muzicii spaniole, vom vedea modul de folosire a unora dintre aceste expresii. De altfel, cantecul se numeste "De mayor".

Asculta cantecul, incearca sa completezi cuvintele care lipsesc in transcrierea versurilor in spaniola si, la final, verifica semnificatia versurilor in romana.

DE MAYOR

Cuando era .......1...... me enseñaron
a perder la inocencia gota a gota
¡qué idiotas!
Cuando fui creciendo .........2........
a llevar como escudo la mentira
¡qué .......3.......! .

.......4.........  me enseñaron a querer ser mayor
........5.......... voy a aprender a ser pequeño
Y así cuando cometa otra vez el mismo......6.......
.......7....... no me lo tengas tan en cuenta.

Me atrapó el laberinto del ......8.......
con alas de ......9........ me escapé
para no volver.
Cerca de las .........10........ como en sueños
descubrí que a todos nos sucede
lo que sucede.

De pequeño me enseñaron a querer ser mayor
De mayor voy a aprender a ser pequeño
Y así cuando cometa otra vez el mismo error
Quizás no me lo tengas tan en cuenta
De pequeño me enseñaron a querer ser mayor
De mayor voy a aprender a ser pequeño
Y así cuando cometa otra vez el mismo error
Quizás no me lo tengas tan en cuenta.

1-pequeño
2-aprendí
3-tontería
4-De pequeño
5-De mayor
6-error
7-Quizás
8-engaño
9-cera
10-nubes

DE MAYOR (Traducerea)

Cand eram mic m-au educat

Să-mi pierd inocenţa picătură cu picătură

Ce idioţi!

Când am crescut am invatat

Să port ca pe un scut minciuna

Ce prostie!

De mic m-au învăţat să doresc să fiu mare

cand voi fi mare o să învăţ să fiu mic

Şi astfel când voi comite încă o dată aceeaşi greşeală

Poate nu vei ţine atât de mult seamă de ea.

M-a incoltit labirintul păcălelii

Cu aripi de ceară m-am eliberat

Pentru a nu mă întoarce

Aproape de nori precum în vise

Am descoperit că tuturor ni se întâmplă

Ceea ce se întâmplă.

De mic m-au învăţat să doresc să fiu mare

cand voi fi mare o să învăţ să fiu mic

Şi astfel când voi comite încă o dată aceeaşi greşeală

Poate nu vei ţine atât de mult seamă de ea.

De mic m-au învăţat să doresc să fiu mare

cand voi fi mare o să învăţ să fiu mic

Şi astfel când voi comite încă o dată aceeaşi greşeală

Poate nu vei ţine atât de mult seamă de ea.

Onomatopeyas (onomatopei)



Cateva onomatopei in spaniola

O onomatopee (onomatopeya in spaniola) este un cuvint care imita un sunet determinat. In multe cazuri cuvintul a avut ca origine incercarea de a reda un sunet din natura caruia se doreste sa ii se dea nume. Dar in actualitate se denumesc astfel formele de reprezentare in scris a anumitor sunete de animale sau, cum vedeti in imaginea alaturata, a lucrurilor sau actiunilor.

De exemplu, in limba romana catelul face "ham ham", si cocosul "cucurigu", ceva care, precum vom vedea, pentru un spaniol suna si se scrie complet diferit.

In continuare vom vedea urmatorul video unde se recapituleaza cateva dintre principalele onomatopei in spaniola. Dupa ce le ascultati, si dupa va veti mira de cum se reprezinta sunetul anumitor animale in spaniola, total diferit de romana, puteti reasculta citind in acelasi timp transcrirea.

TRANSCRIERE:

Fte: Videoele

Foc si Nisip (legenda hopi despre pamantul mama)

Foc si Nisip este o legenda indienilor hopi nordamericani despre imensa valoare a pamantului mama pe care, dsi noi nu credem acest lucru, niciun ban nu il poate cumpara.

"Noi nu putem sa cumparam sau sa vindem pamantul, pentru ca el este Mama noastra. Marele Spirit l-a pus aici pentru noi. Pamantul este sursa vietii. Iar viata nu are pret", concluzioneaza batranul hopi. 

E pacat ca azi, majoritatea dintre noi credem ca pana si viata se poate cumpara pentru un pumn de bani. Asculta-i, apasand pe sageata, pe batranul hopi si pe omul alb discutand despre care este valoarea reala a pamantului.

 
FUEGO Y ARENA
Radialistas.net

NARRADORA El hombre blanco extendió su dinero sobre el piso. Esa cantidad pagaría por las tierras del pueblo hopi.

NARRADORA El jefe indio, el más anciano de los hopi, tomó un puñado de barro entre sus manos. Lo amasó, hizo una bola y la puso al fuego. El barro no se quebró. Entonces, el anciano le dijo al hombre blanco:

ANCIANO Ahora, dame un puñado de tu dinero. Lo voy a poner junto al barro, sobre el fuego.

BLANCO ¿Y para qué quieres hacer eso?

ANCIANO Lo que antes se queme será lo que tenga menos valor.

NARRADORA El hombre blanco reaccionó horrorizado...

BLANCO Mi dinero se quemará antes… El dinero es de papel.

NARRADORA Entonces, el jefe indio sacó una pequeña bolsa de piel y la llenó de arena.

BLANCO Y ahora, ¿qué haces, qué quieres?

ANCIANO Toma esta bolsa y dame el dinero con el que quieres comprar nuestras tierras. Yo lo voy a contar mientras tú cuentas los granos de arena.

BLANCO Pero...

ANCIANO Lo que antes se cuente, será lo que tenga menos valor.

NARRADORA El hombre blanco tomó la bolsa, vertió la arena en la palma de su mano y mientras la contemplaba dijo:

BLANCO Estás loco, indio viejo. Yo no tendría tiempo ni en toda mi vida para poder contar esta arena. Tú, en cambio, vas a poder contar rápidamente mi dinero.

ANCIANO Quiere decir... que nuestras tierras tienen mucho más valor que esos papelitos que tú llamas dinero.

ANCIANO Nuestras tierras no serán consumidas por las llamas. Mientras brille el sol y dance el viento, mientras corra el agua y en las noches las bañe de plata la abuela Luna, estas tierras estarán aquí y darán vida a los hombres y a las mujeres hopi, a los animales y a las plantas.

BLANCO Sí, pero… mi dinero… con mi dinero puedo...

ANCIANO No queremos tu dinero. Nosotros no podemos comprar ni vender la tierra, porque ella es nuestra Madre. El Gran Espíritu la puso aquí para nosotros. La tierra es la fuente de la vida. Y la vida no tiene precio.

NARRADORA Al escuchar esto, el hombre blanco tomó su dinero y se fue por donde mismo había venido.

Fte: Radialistas