duminică, 31 august 2014

Día de la lengua rumana / Ziua limbii române

Con motivo de la celebración hoy, día 31 de agosto, del Día de la lengua rumana, en Hola Spaniola hemos traducido el poema del poeta rumano (nacido en Basarabia) Alexei Mateevici (1888-1917), ”Nuestra lengua”, en el que también está basado el himno de República Moldova.

Nos ha gustado especialmente la metáfora que hace el autor de las palabras como piedras (cuentas del collar, gijarro del rio...) que están unidas a la tierra donde vive un pueblo, en este caso, el pueblo rumano.
 Cu ocazia celebrării astăzi, 31 august, a zilei limbii române, în Hola Spaniola am tradus poemul poetului român (născut în Basarabia) Alexei Mateevici (1888-1917), ”Limba noastră”, pe care este bazat și imnul Republicii Moldova.

Ne-a plăcut în mod special metafora pe care o folosește autorul pentru a asemui cuvintele cu pietrele (șirag de pietre, pietriș...) care stau unite pe pământul unui popor, în acest caz poporul român.




Nuestra lengua es un tesoro
enterrado en las profundidades
un collar de piedras raras
por la tierra derramadas.

Nuestra lengua es llama ardiendo
de un pueblo que, de repente,
despertó de un sueño eterno 
como el héroe del cuento.

Nuestra lengua es una canción,
la endecha de nuestros anhelos,
enjambre de rayos que parten
nubes negras, horizontes azules.

Nuestra lengua es la voz del pan,
acunado en verano por el viento;
con su sudor nuestros antepasados
santificaron sus palabras.

Nuestra lengua es hoja verde, 
las luchas en  bosques inmemoriales, 
el tranquilo Niester, que en sus olas apaga 
el reflejo de los luceros. 

Nuestra lengua son viejas crónicas.
cuentos de tiempos olvidados;
por sus páginas enhebradas
escalofrios te estremecen.


Nuestra lengua fue elegida
para alzar loas a los cielos,
para contar en casas y altares
verdades inveteradas.
 

Nuestra lengua es lengua santa, 
lengua de antiguos sermones, 
llorada y cantada por campesinos 
frente al fuego de su hogar. 

Resucitad, pues, vuestra habla,
oxidada por el paso del tiempo
quitad la grasa y el moho
de los lamentos del olvido.  

Recoged los brillantes guijarros
que el mismo sol ilumina,
y tendreis cuando amanezca
un raudal de palabras nuevas.
 

No lloraréis más con amargura
por la pobreza de vuestra lengua,
pues el habla de vuestra tierra
es fecunda y dadivosa. 

Nuestra lengua es un tesoro
enterrada en las profundidades
un collar de piedras raras
por la tierra derramadas.


Limba noastră-i o comoară 
În adîncuri înfundată 
Un șirag de piatră rară 
Pe moșie revărsată. 

Limba noastră-i foc ce arde 
Într-un neam, ce fără veste 
S-a trezit din somn de moarte 
Ca viteazul din poveste. 

Limba noastră-i numai cântec, 
Doina dorurilor noastre, 
Roi de fulgere, ce spintec 
Nouri negri, zări albastre. 

Limba noastră-i graiul pâinii, 
Când de vânt se mișcă vara; 
In rostirea ei bătrânii 
Cu sudori sfințit-au țara. 

Limba noastră-i frunză verde, 
Zbuciumul din codrii veșnici, 
Nistrul lin, ce-n valuri pierde 
Ai luceferilor sfeșnici. 

Limba noastră-i vechi izvoade. 
Povestiri din alte vremuri; 
Și citindu-le 'nșirate, - 
Te-nfiori adânc și tremuri. 

Limba noastră îi aleasă 
Să ridice slava-n ceruri, 
Să ne spuie-n hram și-acasă 
Veșnicele adevăruri. 

Limba noastra-i limbă sfântă, 
Limba vechilor cazanii, 
Care o plâng și care o cântă 
Pe la vatra lor țăranii. 

Înviați-vă dar graiul, 
Ruginit de multă vreme, 
Stergeți slinul, mucegaiul 
Al uitării 'n care geme. 

Strângeți piatra lucitoare 
Ce din soare se aprinde - 
Și-ți avea în revărsare 
Un potop nou de cuvinte. 

Nu veți plânge-atunci amarnic, 
Că vi-i limba prea săracă, 
Și-ți vedea, cât îi de darnic 
Graiul țării noastre dragă. 

Răsări-va o comoară 
În adâncuri înfundată, 
Un șirag de piatră rară 
Pe moșie revărsată.


miercuri, 20 august 2014

En el aeropuerto / În aeroport



¿Quién no ha pisado multitud de veces en su vida un aeropuerto? Estos se han convertido, en un mundo día a día más interconectado, en un paisaje cada vez más habitual de nuestras vidas.

A continuación, algunas palabras importantes para desenvolverse en los aeropuertos y el vocabulario que aparece en las tarjetas de embarque, todo ello en español, inglés y rumano
Cine nu a pășit de o mulțime de ori în viața sa într-un aeroport? Acestea au devenit, într-o lume tot mai conectată, un peisaj tot mai comun în viața noastră.

În continuare, câteva cuvinte importante pentru a vă descurca în aeroporturi și vocabularul care apare pe bilete, totul în spaniolă, engleză și română.  









sâmbătă, 2 august 2014

Ten piedad de mi / Fie-ţi mila de mine (Ottmar Liebert & Luna Negra)

Ottmar Liebert este un german nascut in Koln din tata chinez si mama unguroaica care a plecat in SUA unde s-a imbibat de cultura hispanica.



Cel care se autodefineste ca fiind “caine metis” (mutt in engleza, chucho in spaniola) a ajuns sa descopere si să se converteasca intr-un expert al flamenco-ului spaniol, un stil care defineste prin el insusi amestecul de culturi.

În 1989 a creat grupul Luna Negra, iar primul album a fost “Nouveau Flamenco”, al carui titlu defineste perfect stilul creat de Liebert: o jonctiune intre muzica flamenco si New Age.

Desi cele mai multe dintre piesele sale sunt instrumentale, in Ten piedad de mi (Fie-ţi mila de mine) introduce un mic text in spaniola, un fel de planset in fata degenerarii ecologice a planetei.

In aceasta tema muzicala se pot aprecia componentele de bază ale muzicii lui Ottmar Liebert si ale grupului Luna Negra, Flamenco, Chill-out, si muzica New Age, cocteil cu emotionant si relaxant, totodata, rezultat.

In continuare, puteti asculta si vedea videoclipul piesei Ten piedad de mi cu subtitrare in spaniola, ale carui imagini sunt dintre cele mai potrivite pentru calduroasa vara. In plus, puteti citi la final si traducerea in romana.

De asemenea, puteti asculta mai mult din stilul Luna Negra, grupul lui Ottmar Lieber, ascultand, daca apasati pe Heart Still sau Barcelona nights

Ottmar Liebert es un alemán nacido en Colonia, de padre chino y madre húngara, que emigró a Estados Unidos donde se empapó de la cultura hispana.

El que se define como “caine metis” (mutt in engleza, chucho in spaniola) llegó a descubrir y a convertirse en un experto de la música flamenca española, un estilo que define en sí mismo la mezcla de culturas.

En 1989 creó el grupo Luna Negra, y su primer album fue “Nouveau Flamenco”, cuyo título define a la perfección el estilo creado de Liebert: una fusión entre flamenco y new age.

Aunque la mayoría de sus piezas son instrumentales, en Ten piedad de mi (Fie-ţi mila de mine) introduce unos pequeños versos en español, una especie de llanto frente a la degeneración ecológica del planeta.

En este tema musical se pueden apreciar con claridad los componentes de base de la música de Ottmar Liebert y de su grupo Luna Negra: Flamenco, Chill-out, y New Age, un cóctel con un resultado a la vez emotivo y relajante.



A continuación, podéis ver el videoclip de la canción Ten piedad de mi, con subtitulación en español, cuyas imágenes son de lo más adecuadas para el cálido verano. Además, podéis leer al final su traducción en lengua rumana.

Igualmente, podeis escuchar más piezas del grupo de Ottmar Liebert pulsando en Heart Still o Barcelona nights




.




























































Fie-ţi milă de mine

Oh, fie-ţi milă de mine,
Oh, deja lucrurile nu mai sunt aşa, nu
Unde este acel cer albastru?
Briză chimică ce suflă de la nord la sud

Oh, fie-ţi milă de mine,
Oh, deja lucrurile nu mai sunt aşa, nu
Ulei în ocean şi şi marea noastră
Peştii de mercur nu pot înota

Oh, fie-ţi milă de mine,
Oh, deja lucrurile nu mai sunt aşa, nu
Radiaţii în cer şi pe pământ
Şi păsări, peşti, animale se otrăvesc

Oh, fie-ţi milă de mine,
Oh, deja lucrurile nu mai sunt aşa, nu
Ce va fi cu planeta noastră înţesată
Cât rău de-al omului va mai suporta